Geneza 12:7
Se vorbește despre trei generații des în Scipturi. Avram, Isaac și Iacov.
Prima generația a primit totul de la Dumnezeu, prin rugăciune, prin altare. Următoarea generație, a lui Isaac, a primit totul prin moștenire, de la tatăl lui, de la Avraam. Dar a trebuit să învețe să refacă fîntînile pe care le săpase tatăl lui. Să le curețe și să continue ce tatăl său a început.
A treia generație, a lui Iacov, a fost diferită pentru că a încercat scurtături. Iacov înseamnă: Șmecherii, înșelătorii, minciuni. Țepe. Ei au fost generația rațiunii umane. Iacov a crezut că știe mai mult prin intelectul lui și că poate ajunge unde vrea el prin puterea minții sale, nu prin construirea altarelor și săparea fîntînilor, ca strămoșii lui.
Generația reprezentată prin Avraam a fost o generație a rugăciunii. Să știți că revărsarea de Har din Fapte 2 n-a fost planificată de un comitet de oameni, ci a venit prin rugăciune. S-au rugat vreo 50 de zile în camera de Sus și au așteptat. S-au rugat pînă Cerul a fost mișcat. N-au plănuit nimic, ci s-au adunat la rugăciune. S-au rugat pînă cerul s-a deschis și ploaia Harului prin ei s-a dus în toată lumea.
Citim în Scriptură că Avraam a construit 7 altare. N-a fost deloc greu să-l urmărești pe Avraam pentru că în urma lui era o dîră de Lumină. Oriunde se oprea și locuia, construia un altar. Șapte altare a construit în cursul vieții lui despre care noi știm. Un altar ne vorbește despre cel puțin 4 lucruri majore:
1.Un altar ne vorbește despre jertfă. Pe unul din acele altare l-a așezat pe fiul său Isaac și l-a sacrificat în supunere față de Domnul. Domnul însă l-a oprit să-și ucidă fiul, dar a trebuit să ajungă la acel nivel final de jertfă, de sacrificiu. Sacrificiul acela era așa de real în istoria bisericii primare. Relația ta cu Dumnezeu la un moment dat trebuie să depășească doar ceea ce EL face pentru tine și să ajungă și la ce faci tu pentru EL. Va trebui să faci și tu altare, iar altarul vorbește despre jertfă, despre sacrificiu.
Creștinism înseamnă că îi dai lui Dumnezeu mai mult de o zi din 7. Mai mult de 1 leu din 10. Mai mult decît cîte o jertfă ocazională. Creștinismul real îți va schimba radical modul de viață.
Altarul reprezintă sacrificiu. Generația actuală va trebui să ajungă la punctul unde să se oprească de a mai sacrifia sacrificiul pentru Dumnezeu și să nu mai creadă că poate face numai ce vrea ea, cînd vor ei, și unde vor ei. Esența pocăinței și a sacrificiului tocmai asta este: Nu mai trăiesc cum îmi place mie, ci pentru că așa îi place Lui și îmi jertfesc timpul și viața în onoarea Regelui meu. Nu mai trăiesc după mofturile mele: cum vreau eu, ci cum vrea EL.
2.Altarul vorbește despre curățire. Avraam a înțeles că altarul înseamnă că relația lui cu Domnul e bună și curată și că e nevoie de sînge pentru iertare, prin jertirea unui animal.
Am auzit isotia unui muncitor care se simțea nesigur cu locul său de muncă și a vrut să verifice dacă e în pericol, și-a deghizat vocea și l-a chemat pe șeful lui la telefon și l-a întrebat dacă are nevoie de un muncitor. Seful l-a întrebat: Ce știi să faci? Și omul și-a descris locul de muncă. Șeful a zis: Oooo fain, dar acolo deja am un om și este foarte bun în ceea ce face. Muncitorul de bucurie a uitat să-și mai deghizeze vocea și i-a zis: Sunt eu șefule, doar am vrut să verific cum stau și cum îmi fac treaba 🙂
Altarul este despre curățire, despre sfințire și despre acceptare și să dea la o parte tot ce este murdar și împiedică puterea lui Dumnezeu să opereze în viața mea.
3.Altarul vorbeste despre unitate.
Cîndva NU erau confesiuni și culte în creștinism, ci un Domn, o Credință, un botez.
4.Altarul vorbește despre rugăciune: Timp să stai în părtășie cu Domnul și să cauți fața Lui. Să cauți voia Sa, Calea Sa. Generațiile trecute se rugau mai mult decît noi și petreceau mai mult timp în rugă pentru că au înțeles bine importanța altarului.
Iar unii dintre noi suntem produsul înaintașilor nostri care cunoșteau secretele altarului.
cocardaniel 