Dumnezeul lui Iacov

„Dumnezeul lui Iacov este un turn înalt pt noi.” Psalm 46:7b.

Ce superb, dar și deranjant, este faptul că Biblia Îl numește așa pe Marele Iehova: Dumnezeul lui Iacov! Lui Dumnezeu Tatăl nu-i este rușine să se identifice cu oamenii Săi, chiar dacă sunt imperfecți. Lui Dumnezeu nu-i este rușine să se afișeze cu credincioșii Săi, chiar dacă aceștia falimentează. Asta a făcut și Domnul Isus cînd era cu ucenicii Săi! Și Tatăl și Fiul au aceeași inimă!

Dumnezeul lui Iacov este Dumnezeul celor care falimentează. EL nu-i abandonează pe unii ca aceștia, ci îi transformă în canale de binecuvântare pentru alții.

În urmă cu cîteva zile, cineva a abandonat un cățeluș de cinci săptămîni în parcul din fața casei noastre. L-am auzit și l-am văzut plîngînd în parc! Se lua după trecători, dar majoritatea îl respingeau. Noi l-am salvat pe cățel, l-am numit Bobiță și acun este deja … star!

Oamenii abandonează căței și … oameni. Oare ce „inimă” a putut să aibe un om să abandoneze în parc un cățel așa de frumos?? Chemarea noastră este să-i salvăm, și pe căței, dar mai ales pe oameni!! Acum cînd mă gîndesc mai bine, realizez însă că noi l-am salvat pe Bobiță pentru că este mic, dar și frumușel. Dacă însă nu era frumos, oare l-am mai fi salvat? Oare l-am mai fi luat în casa noastră? Oare Danny, Alexandra, Mihai și Sofia l-ar mai fi luat în brațe? Oare l-ar mai fi dus acasă? Iacov nu era însă deloc frumușel cînd Dumnezeu l-a salvat! Dimpotrivă!

Privită din orice punct de vedere omenesc, viața lui Iacov a fost o viață de eșec, deși aparent avea succes. Avea o viață de șmecher, dar și de faliment. EL a falimentat cu privire la tatăl său, la mama sa, la fratele său, la unchiul său, la soțiile sale și la fiii săi. Dumnezeu însă nu a falimentat cu privire la Iacov, ci l-a iubit, l-a rînduit pentru binecuvântare și, în final, prin zdrobire, dar și disciplină atentă, l-a făcut să fie un suflet ales, care a adus roadă la bătrînețe. Deci e Nădejde și pentru tine, așa cum a fost și pentru mine!

Există un Iacov în fiecare dintre noi. Ca și el, trebuie să plătim iarăși și iarăși prețul voinței proprii și al independenței. Dumnezeu ne educă uneori prin oameni care sunt la fel ca noi și asta nu-i deloc plăcut, ci chiar … deranjant.  Prin intermediul lui Laban, Iacov a putut să discearnă înșelătoria din propria sa inimă.

Dumnezeu i s-a arătat lui Iacov de cinci ori. De fiecare dată i-a administrat Har, dar și o corecție, punîndu-i la dispoziție o nouă oportunitate.

Dumnezeul lui Iacov nu lasă nici o lucrare neterminată și asta e șansa noastră. Iacov poate să-și uite juruințele, însă Dumnezeu nu uită niciodată să fie credincios. Iacov a devenit o binecuvântare după ce puterea sa omenească a fost zdrobită. Eșecul lui Iacov consta tocmai în forța sa umană. Însă victoria a venit tocmai prin înfrîngerea sa din partea lui Dumnezeu!

Apoi Iacov, înșelătorul, a devenit Israel, un prinț al lui Dumnezeu. Este minunat să privim la sfîrșitul vieții lui și să învățăm de la el. Mulți dintre noi ne aflăm în acest proces în care Dumnezeu vrea să ne transforme din „înșelători” în „prinți ai lui Dumnezeu”! Deci să fim cu Nădejde …. Maximă!

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Uimire … deranjantă, dar și încîntătoare!

Tot așa de uimiți vor fi unii lideri neoprotestanți cînd vor vedea că chiar și eu, prin Har, am fost folosit de Dumnezeu aici pe pămînt spre Slava Sa, dar tot prin Harul Său uimitor am ajuns și în Cer; nu numai ei:)

https://adevarul.ro/entertainment/tv/cristina-Topescu-despre-croitoreasa-romanii-talent-ca-altii-zambit-usor-rautacios-inceput-cante-m-a-amutit-video-1_5c5e14c4df52022f758bab5e/index.html

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Pericolul Distanței

Marcu 1:40-45

Leprosul acesta a fost salvat tocmai pentru că a călcat Legea; lege care interzicea aproprierea unui om necurat de unul curat. Leprosul depistat era imediat izolat de comunitate, trebuia să își poarte hainele sfîșiate, să umble cu capul gol, să locuiască singur, să fie izgonit în afara taberei și să strige: „Necurat, Necurat”. Levetic 13. Oare care era pedeapsa apropierii unui lepros de un om sănătos??? Bolovanii?

Leprosul a fost vindecat tocmai pentru că a spart rutina, a spart tradiția, care interzicea apropierea bolnavului de oameni sănătoși și s-a apropiat de Hristos!

Ca să ajungi la Hristos neapărat trebuie să treci peste împotrivirile puse de oameni! Curajos omul nostru.

Isus îl suprinde și pe lepros, dar și pe curioși. EL acceptă apropierea bolnavului de EL, dar mai face încă un lucru, șocant, deranjant pentru unii, încîntător pentru alții: EL îl și atinge pe lepros, fapt interzis de Lege. Calcă legea! Ce super e Isus!!!

Isus a reversat legile contagioase ale leprei. Dacă un lepros se atingea de un om sănătos îi transmitea virusul. De data asta însă, lucrurile sunt inversate: un Om sănătos transmite vindecare unui lepros periculos. Viața a învins boala!! Isus inversează rutina infecției și o nimicește, transmițîndu-i Viața Sa! Isus l-a contagiat cu Viață! Așa face doar Isus și ucenicii Săi!!

Leprosul acesta a înțeles ce Petru, la un moment dat, n-a putut înțelege: că de Isus trebuie să te apropi cît mai mult, nu să stai la distanță de EL. „Petru ÎL urma de departe„ (Matei 27:58).

Leprosul ne dă tuturor o lecție notabilă: Să ne apropiem de Domnul cît mai mult. Să-L presăm, precum femeia cu hemoragie și cananeanca! Leprosul a înțeles pericolul distanței, dar și beneficiile apropierii și atingerii de Isus.

Leprosul a înțeles diferența dintre depărtare și apropiere de Isus.  Înțeleg acum tot mai bine că Legea te ține la distanță de Dumnezeu. Citiți episodul de la Sinai la primirea Legii. Li s-a interzis categoric evreilor să se apropie de munte. Porunca a fost: Distanță …. cît mai mare, că … altfel…..! Legea pretinde distanță, o impune. Harul oferă apropiere, acceptare, îmbrățișare și contopire.

Leprosul s-a săturat de lege, de distanță, pentru că a realizat că distanța de Dumnezeu NU funcționează, nu produce nimic bun, din contră.

De ce credeți că Isus a venit pe pămînt? Între oameni?? Creștinism autentic înseamnă atingere de Hristos, intimitate cu Cristos, identificare și contopire (unire) cu EL. (Vezi Galateni 2:20).

Încă ceva: Leprosului nu-i cunoaștem numele, îi cunoaștem doar situația și boala.

Unii oameni sunt cunoscuți doar pentru bolile și slăbiciunile lor. Omului nostru nu i se știe numele, ci doar condiția. Uneori identitatea noastră este confundată cu problema de care suferim. Ni se dau porecle … batjocoritoare! Se aude doar ce-i rău cu tine și nu ce-i bine. NU ți se mai rostește numele, doar boala, păcatul sau eșecul.

Dar Isus este un Dumnezeu care ne alege, ne atinge, dar ne și îmbrățișază, nu doar în ciuda slăbiciunilor noastre, ci din cauza slăbiciunilor noastre. Acesta e Domnul Hristos, acesta este Spiritul lui Hristos, dar și a celor ce sunt ai lui Hristos!

Cum poți știi că cineva azi are Duhul lui Crist în el? Se comportă și el ca Domnul său! Transmite Viață, vindecare și balsam!

Feriți-vă de oamenii care se feresc de voi, care vă marginalizează, vă țin la distanță sau vă exclud din grupurile lor; care vă disprețuiesc. Ei pot chiar să ÎL predice pe Hristos, dar nu ÎL au pe Hristos. Nu sunt conduși de EL!

NU se știe numele leprosului (ce bine), dar se știe Bine Numele numelor, a Celui ce are un Nume mai presus de orice nume: Isus Cristos! Nu se știe numele leprosului, tocmai ca și noi să ne putem identifica cu el și să înțelegem că vindecarea și curățirea este pentru toți cei care se apropie de Isus!:)

Apropierea de Hristos este bună, (poate însă fi înșelătoare), dar intimitatea cu Hristos este și mai bună, este ideală și salvatoare! Apropie-te de Domnul, dar și contopește-te cu EL!

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

De ce-i moartă Marea Moartă?

 

În Martie 2014 pentru prima dată am vizitat Israelul. Acolo, în Iordan, la Yardenit,  am avut onoarea și bucuria să îl botez pe Danny, fiul nostru! Însă în pelerinajul nostru prin Țara Sfîntă am ajuns și la Marea Moartă. Nu trăiește absolut nimic în ea. Nu există viață în Marea Moartă. Singurul rîu de apă dulce care se varsă în mare este Iordanul.

În Biblie, în cartea lui Ezechiel se arată că după distrugerea Sodomei și Gomorei, pământul a devenit un loc pustiit, fiind vorba de locul unde este Marea Moartă acum. Dar în aceeași carte, Ezechiel a profețit că viața va reveni în acel loc, apa urmînd să se umple de pești, lucru considerat imposibil de către specialiști, dată fiind salinitatea ridicată de aici.
Se numește Marea Moartă deoarece conține o mare cantitate de sare, deși în craterele inferioare s-au găsit bacterii. Însă confom celor mai recente cercetări științifice, pe fundul mării s-au deschis buzunare de apă dulce. Poate că începe împlinirea profeției din Ezechiel 47 în care profetul ne spune că va veni un timp în viitor, cînd apele Mării Moarte „vor fi vindecate” iar marea va fi plină de pești.

Însă la ora actuală Marea Moartă se usucă cu o viteză alarmantă. Nivelul apei din mare scade cu un metru în fiecare an. Studiile arată că dacă nu se face nimic, Marea Moartă se va usca complet în următorii 50 de ani. Pentru a preveni acest lucru, Israelul și Iordania cooperează, pompînd apă din Marea Roșie. Specialiștii spun că Marea Moartă seacă cu viteză, nivelul apei scăzînd anual cu un metru. La ora actuală este cel mai de jos loc de pe pămînt aflîndu-se sub nivelul mării cu circa 500 metri.

Dar de ce-i totuși moartă Marea Moartă? Răspunsul este destul de simplu. Conține prea multă sare și pe deasupra, apa Mării Moarte NU nu circulă, nu circulă și la …. alții! Marea Moartă e un lac cu salinitate exagerată, din cauză că e blocat în el însuși!

Învățătură spirituală.

Chiar dacă primești apă dulce, dar o ții numai pentru tine neîmpărțind-o cu cei din jur; dacă ești doar primitor, dar nu și distribuitor; dacă ești doar sare, fără Har, încetul cu încetul …. te usuci, mori, dar și omori pe cei de lîngă tine.

Biblia spune: „Vorbirea voastră să fie cu Har, dreasă cu sare”. Isus a adus Harul și Adevărul, dar NU l-a ținut numai pentru EL. Numai cine are Har poate distribui Har! Petru a zis omului paralizat: „Ce am îți dau…” și i-a dat …. vindecare, în Numele lui Isus Cristos! Doar dacă împarți Harul cu altul dovedești că ai Har! Harul NU poate fi ținut și reținut numai pentru tine. Harul se revarsă fără să vrei, dar nu numai la prieteni, ci și la dușmani!

Veste bună:

Există Nădejde chiar și pentru Marea Moartă. Ea poate deveni vie și purtătoare de Viață!!! Acesta este Cuvîntul profeției Divine chiar și pentru Marea Moartă. E atît de puternic Harul lui Dumnezeu, încît chiar și Marea Moartă, dacă să racordează la Rîul Vieții, dacă se pocăiește schimbîndu-și teologia și psihologia, primește Vindecare și Viață, pentru a da Viață. Ezechiel 47:8-10.

Dacă devenim consumatori de Har, vom deveni și distribuitori de Har, deci de Viață, pentru toți oamenii care întră în contact cu noi! NU se poate altfel!

Cum știi că NU faci și tu parte din familia Mării Moarte? Ești conectat la Har, prin tine curge Harul, Viața, la alții, adică la toți! Dacă ești conectat la Sursa Harului, NU poți transmite otravă și nici venin! Tu dai viață, nu salinitate …. letală. Nu pîrjolești, ci sprijinești, vindeci, salvezi!!

Dacă ești consumator de Har, atunci în mod inevitabil, dar și obligatoriu, vei fi și distribuitor de Har!  Dacă ești mort distribui … moarte. Dacă ești viu, distribui Viață!!! Simplu, nu???

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

E mult mai ușor să vestești Legea, decît Harul

 

Har: să primești ce NU meriți! Bunătate și Îndurare!!

Legea: să primești ce meriți! Dreptate!

Legea (cele 10 porunci) îți spune ce trebuie să faci tu. Harul îți spune ce a trebuit să facă Isus Hristos.

Legea pune accentul pe lucrarea omului. Harul pune accentul pe Lucrarea Domnului …. Cristos!

Legea pune accentul pe ce face omul. Harul pune accentul pe ce a făcut Dumnezeu prin Cristos!

Legea arată performanța omului. Harul arată „Performanța” lui Isus Cristos! Legea pune accent pe efortul omului. Harul pune accent pe Efortul Domnului!

În slujirea mea de 36 de ani ca pastor, am ajuns la această paradoxală concluzie. E mult mai greu să predici Harul și e mult mai ușor să predici Legea. Credincioșii acceptă foarte greu frumusețea și libertatea Harului, dar Legea o acceptă foarte ușor, pentru că pare mult mai logică și mai corectă decît Harul.

Încă o observație, aș zice eu, destul de pertinentă:  Legea prin definiție e dreaptă. Harul prin definiție e nedrept, deseori deranjant și ne-logic. Deci e logic să accepți ceea ce e rațional, drept și sfînt. Însă Harul (Isus Cristos), deseori scandalizează cu Îndurarea Sa. Legea scandalizează cu … răutatea sa. Legea îți dă ce meriți. Harul îți dă ce NU meriți!

Legea înalță și gîdilă firea pămîntească, adică … eul. Harul îl răstignește. De aceea mulți credincioși serioși preferă Legea și pun un mare accent pe ea! Legea promovează firea și faptele bune. Harul promovează Bunătatea lui Dumnezeu și distruge mîndria umană. În Lege, firea e plină de mîndria a ceea ce face ea. În Har NU este loc pentru mîndrie, ci doar pentru smerenie. Legea înalță firea. Harul ucide firea, dar ÎL slăvește pe Cristos! Împlinirea Legii îl înalță pe om. Harul Îl înalță numai și numai pe Isus Hristos!

Există multă Biserici foarte restrictive care funcționează foarte bine, tocmai pentru că pun accentul pe ce trebuie să facă omul și asta produce satisfacție, dar și mîndrie. Legea pune accentul pe faptul că mîntuirea depinde și de om, nu numai de Domnul. Asta produce mîndrie, frică, depresie și vinovăție.

Depresie înseamnă să privești la tine. Înseamnă că te concentrezi pe tine și pe eșecurile tale. Înseamnă că te concentrezi pe ce spun oamenii despre tine. Depresia înseamnă să trăiești orizontal, privind intens la tine sau la alții. Harul înseamnă să trăiești vertical, focusîndu-te intens pe Isus Cristos și pe Jertfa Sa Finalizată. Doar atitudiea aceasta îți asigură Victoria spirituală, morală, medicală, etc, chiar și financiară.

Legea produce legalism, aruncarea cu pietre și aroganță. Harul însă produce eleganță, libertate și smerenie. Cele mai mari probleme Isus le-a avut tocmai cu „împlinitorii” Legii lui Moise. Tot ei L-au răstignit cu voie bună, tot în numele Legii. Legea întotdeauna caută să răstignească Harul! Și acum tot ca atunci!

Legea promovează faptele omului. Harul promovează Faptele Domnului! Legea îți pretinde totul, dar nu te ajută cu nimic. Harul îți dă totul și te ajută tot timpul! „Unde păcatul s-a înmulțit, Harul s-a înmulțit și mai mult” (Romani 5:20).

Recent, un bun amic, m-a întrebat dacă am un material foarte bun despre sfințenie, pentru că urmează să înceapă în Biserică un studiu despre Sfințenie. I-am scris că nu am material despre sfințenie, dar am am un material foarte bun despre Har! Însă i-am mai scris încă ceva: sfințenia vine numai prin Har! Accentul pe sfințenie nu va produce sfințenie, ci mîndrie sau frustrare. Accentul pe Har însă, v-a produce sigur Sfințenia … autentică! Legea ne-a fost dată pentru a realiza că n-o putem împlini și astfel să alergăm la Isus Cristos, Singurul care a împlint Legea!

Dacă vrem ca credincioșii să devină cu adevărat sfinți, trebuie neapărat să înțeleagă Harul; să practice Harul și în felul acesta se vor trezi … sfinți!:) Amin!

În Vechiul Legămînt oamenii se puteau lăuda cu efortul lor de-a împlini Legea. În Noul Legămînt, al Harului, nimeni nu se mai poate lăuda cu nimic, ci toată lauda este a Domnului!

Deși faptele bune au o mare valoare, ele o au numai după Mîntuire! Oricît de multă valoare însă au faptele bune, în Mîntuire și în Cer, vom ajunge numai și numai prin …. Har! Ce scandalos și ce Sublim! Coșmar și Cîntare!

Tu nu poți participa cu absolut nimic la Mîntuirea ta. O poți doar primi. E foarte adevărat că noi trebuie să ne ducem mîntuirea cu frică și cutremur pînă la capăt, dar să nu uităm că și asta se face tot prin … Har. Cel ce ne dă voința și înfăptuirea e tot Isus, Domnul și Proprietarul Harului!!!

Pentru noi, copii Săi, Dumnezeu este numai Har și Dragoste. Focusează-te pe dragostea lui Dumnezeu pentru tine, nu pe dragostea ta pentru EL. Noi ÎL iubim pentru că EL ne-a iubit întîi” (1Ioan 4:19). „Pentru lume El este Dumnezeu. Pentru noi EL este Tată!” Joseph Prince.

Eu rămîn cu Harul și în Har! Aaaaa și tot pe Har (Isus Cristos) mă bazez în totul și în toate. Sunt un mare consummator de Har, dar și distribuitor!

Doamne ajută! Doamne dă izbîndă!

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Dumnezeu îi onorează pe cei ce calcă protocolul

 

Văducă săracă, evocată, dar și aplaudată de Isus, din Luca 18, este un exemplu de referință al manifestării credinței autentice. Omul credinței autentice insistă enervant de mult! Văduva insistă și în final judecătorul nedrept cedează.

Mark Robertosn spune că fraza folosită pentru descrierea insistenței văduvei e o expresie din ringul de box.  „M-a obosit”.

O rugăciune de categoria grea, în ring cu Dumnezeu, Marele Judecător, dar Drept și Bun, poate fi istovitoare, pentrucă poate avea 12 reprize. Însă doar așa se cîștigă cele mai mari victorii în rugă: prin sudoare, insistență și rezistență!

A te lupta în rugăciune e mai mult decît cuvinte; așa cum gîndim majoritatea: e efort, sînge, post, sudoare și lacrimi. A te lupta în rugă e acțiune dublu-dimensională: te rogi știind că totul depinde de Dumnezeu, dar la fel de mult și de tine.
Te rogi PÎNĂ cînd Domnul răspunde, oricît ar dura. Nu uita că Dumnezeu onorează foamea și disperarea credinței. Trebuie să fii gata să faci orice ca să îi arați Domnului că ești serios! Există momente cînd trebuie să renunți la precauție, la mîndrie sau chiar la demnitate, să faci un cerc imaginar și să nu ieși de acolo PÎNĂ cînd Domnul nu-ti răspunde.

Există o vreme cînd trebuie să riști totul, să faci altceva, să ieși din rutină, dar și din anonimat, să sfidezi protocolul, să strigi, să cazi pe genunchi și să te rogi pentru imposibil, cu sudoare și insintență pe viață și pe moarte!
Împărăteasa Estera este un exemplu notabil. A sfidat protocolul, și-a riscat propria-i viață și a intrat la împărat. A riscat, a cîștigat, dar a și a salvat viața evreilor din imperiul persan.
Există o vreme cînd trebuie să te storci de orice pic de credință și să chemi ploaie din cer, așa cum a făcut Ilie, insistînd!
Pentru văduva enervant de insistentă, acela a fost momentul ei. Deși nu știm ce nedreptate i s-a făcut, știm totuși că văduva deranjantă nu a acceptat răspunsul NU.
Judecătorul știa că văduva enervantă nu va renunța. Știa că o să-i înconjoare casa și va prostesta PÎNĂ la moarte, dacă nu i se făcea dreptate. Știa că nu va renunța.
Evreica asta, a practicat un fel de protest japonez, fără violență, dar cu multă insistență.
Știe Dreptul Judecător despre disperarea și insistența ta?
CÎT de disperat ești după un miracol??? Ești suficient de disperat încît să te rogi o noapte întreagă?
CÎT de mult ești dispus să îți susții cazul înaintea lui Dumnezeu??? PÎNĂ cînd mori?

CÎT de des vei bate la ușa promisiunilor lui Dumnezeu? PÎNĂ cînd spargi ușa? Dacă nu ești disperat, nu vei lua măsuri disperate. Dacă nu te rogi ca și cînd depinde numai de tine, cea mai mare minune și promisiune din viața ta, e foarte posibil să nu ajungă la tine.
Dar dacă înveți cum să te rogi puternic, ca văduva insistentă, Domnul va onora ruga ta curajoasă și deranjantă, pentru că doar asemenea rugă ÎL onorează și impresionează pe Bunul Dumnezeu.

Metoda văduvei sărace n-a fost deloc ortodocsă.
Ar fi trebuit să aștepte la tribunal, în anticameră, o întrevedere. dar ea s-a dus acasă la judecător. Mă tot mir că văduva nu a primit un ordin de restricție sau că nu a fost arestată.
Cel mai mult îmi place la Dumnezeu că sfidează protocolul sau ritualul impus de oameni și îi aplaudă pe cei ce fac la fel.

Asta ne revelează ceva despre natura lui Dumnezeu: Domnului Isus nu-i prea pasă de protocol, ci îi binecuvintează pe cei ce îl calcă.

Toți leproșii vindecați de Isus, au călcat protocolul și tocmai din acest motiv și-au primit vindecarea. La fel femeia cu hemoragie de 12 ani. A călcat ritualul care îi interzicea să se atingă de oricine. Cînd s-a atins de Domnul a fost vindecată instant!! Dacă nu ar fi călcat protocolul impus de oameni, nici unul dintre ei nu ar fi fost vindecat!

Dacă lui Dumnezeu îi păsa de protocol, Isus s-ar fi născut în palat, iar ucenicii Lui ar fi fost fariseii. Dar nu pe ei i-a onorat Isus.
Isus a onorat o damă de companie, care a perturbat protocolul și moralitatea lui Simon fariseul, cînd a dat buzna în casa lui, fără invitație și I-a uns picioarele.
Isus a onorat un vameș șef, care s-a cățărat într-un copac, îmbrăcat probabil într-un costum Armani, ca să-L vadă măcar puțin pe Isus, călcîind decența vremii.
Isus a onorat pe cei patru prieteni care au adus un paralizat la EL, spărgînd tavanul și sfidând normalul vremii, uimindu-i pe toți, inclusiv pe Domnul.
Iar în exemplul nostru, Isus a onorat-o pe văduva insistentă care l-a deranjant și enervat pe judecător  pentru că NU s-a oprit din a bate la ușa lui.
NUMITORUL COMUN în toate aceste exemple e: Disperarea Sfîntă și protocol încălcat!
Oamenii aceștia și mulți alții, au folosit metode disperate pentru a ajunge la Dumnezeu și EL i-a onorat.
De atunci nimic nu s-a schimbat. Dumnezeu încă onorează pe disperații (desperados) credinței care se urcă în copaci, sfidează protocolul, sparg petrecerile și tavanele pentru a ajunge la Cristos, pentru a-I atrage atenția.

Domnul încă îi onorează pe cei ce neglijează protocolul și vin înaintea LUI într-un mod neobișnuit, dar insistent!
Văduva enervantă e selectată ca un exemplu de aur, exemplu standard, cînd e vorba de rugăciune puternică.
Insistența ei neobosită a făcut diferența între nedreptate și dreptate. Între răspuns și nerăspuns! Între plus și minus! A cîștigat și ea și ceilalți amintiți pentrucă au făcut ceva Neobișnuit care L-a suprins pînă și pe … Dumnezeu!

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Nu te lăsa păcălit de primele două convertiri!

Există Trei Convertiri OBLIGATORII, dar doar a treia este cea semnificativă!

De ce nu merge treaba bine în Romania din nici un punct de vedere? De ce suntem cea mai „creștină” țară din Europa, dar în același timp cea mai coruptă? De ce suntem „campioni” la avorturi și codași la educație? De ce atîtea crime și atîtea lupte în lumea politică și în cea religioasă? De ce atîta răutate, ipocrizie, dezbinare și păcat chiar și în biserică? Răspunsul este: Convertirea Incompletă! De ce nu merge bine creștinismul evanghelic sau pocăiesc? Răspuns: Convertirea Incompletă!

Vă fac acum o mărturisire personală, dar să nu mai ziceți de ea nimănui: Am avut parte în viață de trei convertiri. Dacă aceste trei convertiri nu există în ființa mea, (mai ales ultima), mă tem că nu-s creștin, doar mi se pare că sunt creștin. Dacă nu ai parte de convertirea Nr. 3, ești doar păcălit, în nici un caz pocăit!

1.Convertirea la creștinismul istoric (tradițional).

Cred în Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfînt. Asta e prima convertire. Ea a apărut prin influența părinților sau prin educație. E bună convertirea asta, dar foarte insuficientă.

2.Convertirea la creștinismul biblic (sau evanghelic în cazul nostru).

Dar deși sună tare evlavios, nici convertirea aceasta nu-i suficientă. satana cunoște bine litera scripturii, ba chiar știe texte biblice pe de rost. Fariseii și cărturarii „credeau” Scripturile. Memorau cărți întregi, (degeaba), dar tot ei umileau, se mîndreau, disprețuiau și răstigneau, fără pic de discernămînt spiritual. Dar nici chiar această convertire la Scriptură, deși pare sacră, nu-i suficientă. Cele mai mari probleme Isus le-a avut cu credincioșii convertiți doar la litera Bibliei. În acest context, Pavel scrie tocmai creștinilor evanghelici: „…litera omoară, Duhul dă viață” (2Corinteni 3:6). Poți fi tobă de Biblie, dar rău ca naiba, însă tocmai tu să nu știi. Poți fi „îmbuibat” și „îmbibat” de Scripturi, dar plin de fiere amară, însă tocmai tu să nu știi. Nu te lăsa păcălit nici chiar de cei ce predică frumos, dar trăiesc urît. Nu te lăsa păcălit de cei ce sunt poate morali, dar nu și spirituali.

3.Convertirea la creștinismul duhovnicesc.

În ultimii ani sunt preocupat de a deveni, nu doar biblic în teologie sau în exprimare, ci duhovnicesc, și eu, dar și cei din jurul meu, care primesc în spiritul lor această Revelație și nevoie! Înduhovnicirea este nevoia supremă a creștinilor sau a pocăiților moderni.

Convertirea dragostei mele e Îndrăgostirea de Dumnezeu! Doar așa funcționează creștinismul, în rest el eșuează! Cînd ești îndrăgostit de Dumnezeu sau spiritual se vede și se și aude.

Convertirea la înduhovnicire, este convertirea reală și autentică. Convertirea dragostei mele înspre Hristos, e convertirea Supremă, dar și obligatorie.  Îndrăgostirea de El mă înduhovnicește. Duhul Sfînt manifestat în mine, dar și prin mine,  prin Roada și darurile Sale, stăpînindu-mă și conducîndu-mă, sfințindu-mă și înobilîndu-mă, asta e Înduhovnicire. În rest e păcăleală!

De ce credeți că Isus a revoltat, dar a și deranjat lumea cînd a spus: „Dacă vine cineva la Mine și nu urăște pe tatăl său sau pe mama sa, pe nevasta sa, pe copiii săi, pe frații săi și pe surorile sale, ba chiar însăși viața sa, (casă, mașină, afacere), nu poate fi ucenicul meu” (Luca 14:26). Dacă zicea să urîm soacra, socrul, păcatul, pe homosexuali, parcă mai înțelegeam, nu? Aici se referea la a treia convertire. Totul trebuie lăsat pe locul trei. EL pe locul Unu! Explicația textului din Luca 14:26 o găsiți în Matei 10: 37.

Doar a treia convertire e plăcută Domnului și după voia Sa. Fără a treia convertire, primele două au valoare, dar insignifiantă și nemîntuitoare, oricît de bine ar da! Fără a treia convertire suntem doar niște simpli păcăliți, în nici un caz pocăiți. Doamne Ferește!

Ne trebuie NEAPĂRAT si tuturor, ACUM, a treia convertire! Converirea la duhovnicie, la a fi condus de Duhul Sfînt. Simplu spus, Înduhovnicire, înseamnă să devi progresiv ca Domnul Isus Hristos! Apropos: Se Poate

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized