Legea cere, Harul dă!

Cui îi e adresat: „Veniți la Mine toți cei trudiți și împovărați și Eu vă voi da odihnă”?

 Mărturisesc că ani de zile ca creștin și pastor, nu am înțeles clar valoarea acestui verset, pînă azi!! 🙂 Bine totuși că nu e prea tîrziu!

Atunci cînd Isus a spus: „Veniți la Mine toți cei trudiți și împovărați și Eu vă voi da odihnă” (Matei 11:28), EL nu le vorbea oamenilor obosiți din cauza muncii fizice, din cauza jobului lor zilnic. EL le vorbea unor oameni care se aflau sub povara Legii lui Moise, sub povara vinovăției, sub povara conștiinței lor nesatisfăcute din cauza eșecului lor spiritual și moral.

Isus le vorbea unor oameni care munceau sub Lege pentru a-L mulțumi pe Dumnezeu, celor care erau împovărați de Lege. Legea e o povară extrem de grea.

Domnul Isus le spunea acestor oameni să se oprească din eforturile lor proprii și să ÎL lase pe EL să le dea odihnă. Singur Isus a împlinit Legea!

Vezi tu, Legea cere, în timp ce Harul dă … odihnă. Legea pretinde, dar doar Harul oferă! Legea spune: „Fă binele și primești bine. Fă răul și primești bătaie”. Dar oare nu asta este și ceea ce spune orice alt sistem de religie și credință tradițională?

Uneori cînd mă gîndesc cum predicam eu cu ani în urmă și cum predică majoritatea slujitorilor azi, mă îngrijorez și mă întreb dacă, într-adevăr Crucea lui Hristos a schimbat ceva.

Acest sistem în care ești binecuvîntat dacă faci binele și blestemat dacă greșești, funcționa înainte de venirea lui Isus. De ce se mai predică și azi că suntem sub același sistem????

Dragul meu, nu neglija Factorul Plus, care e Crucea lui Isus, adică Jertfa de pe Cruce. Crucea, adică Harul, a schimbat TOTUL. Domnul Isus a primit tot „răul” nostru și noi am primit tot binele Lui. Doar aceasta este Evanghelia autentică a lui Isus Hristos și se bazează în întregime pe Harul Său!

Sunt cel mai mare Consumator de Har, dar, sper, și furnizor de Har! Nu-i deloc de mirare că Pavel era îndrăgostit de Har! Fii și tu la fel!

Prelucrare ….

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Fragil – Petrică Lascău despre ,,semnul unic“

Cred însă că fiecare trebuie să asculte acest mesaj și să se roage. Puteți merge pe YouTube ca să vedeți tot studiul. Merită.

Fragil – cu mare atenție și dragoste: Petrică Lascău despre ,,semnul unic“

 

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Dacă vrei să fi vindecat NU trebuie să încerci să aduni credință pentru vindecare,

 însă Focusează-te pe Isus Hristos! (Evrei 12:2).

Nu te focaliza pe tine, nici pe pocăința ta, nici pe postul tau și nici pe rugăciunile tale, doar pe Isus Hristos.

Joseph Prince ne-a mărturisit o revelație pe care a primit-o de la Domnul: „Cînd poporul Meu vede Harul Meu, eu văd credința lor”. Hmm. Puternică!

Vă amintiți de femeia cu hemoragie, care a sîngerat 12 ani? Ea nu doar că L-a văzut pe Isus fiind plin de putere vindecătoare, ci L-a văzut și ca fiind plin de Har.

Cum știm acest lucru? Pentru că cel mai probabil, ea știa destul de bine că, potrivit Legii lui Moise, era considerată necurată din cauza condiției sale și nu avea voie să atingă pe nimeni, cu atît mai puțin să își facă loc prin mulțime. Totuși, ea a crezut că dacă doar ar fi putut atinge poala hainei lui Isus va fi vindecată.

În loc să se aștepte la pedeapsă, ea s-a așteptat să fie vindecată. Ea L-a văzut pe Isus fiind un Mîntuitor plin de Har, debordînd de milă și de putere. În clipa cînd s-a atins de poala hainei Lui, imediat fîntîna sîngelui ei a secat și a simțit în trupul ei că a fost vindecată.

A fost ea vreodată conștientă de credința pe care o avea? Nu, ea a fost conștientă doar de Isus și de Harul Său. Atunci cînd ea a văzut Harul Său, El s-a întors și i-a văzut credința. Cu o mare tandrețe, El i-a spus: „Fică, credința ta te-a mîntuit (salvat, vindecat”. (Marcu 5:34).

Nu trebuie să încerci să aduni credință pentru vindecare sau finanțe, însă concentrează-te pe Isus Hristos.

Fii foarte atent acum: Credința pentru orice miracol din viața ta izvorăște atunci cînd vezi mare și corect Harul Său, cînd privești țintă la EL și înțelegi Jertfa Sa completă. (Isaia 53). Isus a murit pentru ca noi să trăim, dar din belșug: Iertați, vindecați și transformați. Nu am meritat asta, dar El a făcut-o totuși, pentru noi toți care ne focalizăm pe EL. (Evrei 12:2).

E ca și respirația sau vederea. Nu poți fi tot timpul conștient că respiri sau că ai darul văzului. Însă în mod inconștient te bucuri de aceste miracole. Privește-L pe Isus pe Cruce pentru tine. Aceasta este demonstrația Harului Său, iar atunci cînd vezi Harul Său, devi inconștient de credința ta, dar conștient de Puterea Sa și miracolele se vor manifesta. Tu focusează-te pe Isus Hristos și vei rămînea uimit de puterea Harului Său în viața ta și fără să realizezi credința ta va crește.

Cînd evreii erau mușcați de șerpii veninoși în pustie, doar priveau țintă la sarpele de aramă și erau vindecați. Privește și tu țintă la Isus Hristos, iar restul va fi …miracol!!!

Ooo dacă ne-am focaliza mult mai mult pe Jertfa Completă a lui Isus, viața noastră ar deveni … alta. Doar în felul acesta vom experienta semne și miracole. De ce credeți că Pavel dorea ca cei din Corint să ÎL cunoască pe Isus Hristos, dar pe El răstignit? Pentru că secretul puterii și minunilor Sale constă în Jertfa Sa.

Dacă vrei să fi vindecat NU trebuie să încerci să aduni credință pentru vindecare, însă Focusează-te pe Isus Hristos! (Evrei 12:2).

Prelucrare după ….

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

40 de citate ale lui Churchill

Unele din zisele lui Chrurchill sunt chiar buneee!
„Fără să se limiteaze la activitățile de stat și politice, Churchill a
fost, de asemenea, ofițer în armata britanică, istoric, scriitor și un
artist. El a fost singurul prim-ministru britanic căruia i s-a acordat
Premiul Nobel pentru literatură și primul care a fost onorat cu titlul
cetățean de onoare al SUA. Conform unui studiu realizat în 2002 de
către BBC, Winston Churchill a fost numit cel mai mare britanic din
istorie.

Winston Churchill nu s-a evidenţiat printr-o condiţie fizică bună, sau
o sănătate bună – dar, cu toate acestea, la 90 de ani,  declarațiile
sale
„Ia-mi trabucul – și îţi voi declara război!“
„Dacă ziarele vor scrie că trebuie să renunţ la fumat, mai degrabă voi
renunţa la lectura lor”
“Sportului îi datorez longevitatea. Nu m-am ocupat cu el.”,
„În tinerețea mea mi-am făcut o regulă: să nu beau nicio picătură de
alcool înainte de prânz. Acum, că nu mai sunt tânăr, ţin obiceiul de a
nu bea nicio picătură de alcool înainte de micul dejun ”
„Până acum uimesc și-i fac să se revolte pe toți adepții unui stil de
viață sănătos”.

Iată 40 de citate ale lui Churchill, care transmit profunzimea şi isteţimea acestui om de geniu:

1. Dacă treci prin iad, mergi, nu te opri!
2. Ai dușmani? Foarte bine! Înseamnă că, la un moment dat, ai luptat
și tu pentru ceva în viață.
3. Orice criză oferă noi posibilități.
4. O persoană deșteaptă nu face toate greșelile de una singură, le
oferă șansa și altora să încerce.
5. Vulturul se ridică mai sus în văzduh atunci când zboară contra
vântului și nu invers.
6. Succesul reprezintă abilitatea de a trece de la un eșec la altul
fără să îți pierzi entuziasmul.
7. E prost acela care niciodată nu îşi schimbă părerea.
8. Viciul congenital al capitalismului – distribuția inegală a
bogăției; demnitatea congenitală a socialismului – distribuția egală a
sărăciei.
9. Când vulturii tac, papagalii încep să trăncănească.
10. Puterea este un drog. Cine i-a simțit vreodată gustul, nu se mai lasă de el.
11. Fiecărei persoane cel puțin o dată în viață i se oferă șansa de
a-și schimba radical viața, însă majoritatea nici nu o observă și merg
mai departe de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat.
12. Nu vă doriţi sănătate și belșug, dar doriţi-vă să vă surâdă mereu
norocul. Pe Titanic toți au fost sănătoși și bogați, dar au rămas în
viață doar norocoșii.
13. Sunt o persoană modestă și am gusturi simple: mă mulțumesc cu ce
este mai bun.
14. Lumea are obiceiul de a păstra secretele pe care nu le cunoaste..
15. Îmi plac porcii… Câinii ne privesc de jos. Pisicile ne privesc de
sus. Porcii ne tratează ca pe egali.
16. Războiul – este atunci când pentru interesele altora, mor cei nevinovați.
17.. Cel mai bun argument împotriva democraţiei – e o discuţie de 5
minute cu un alegător mediu.
18. Cea mai importantă lecție pe care ți-o dă viața, e că afli că și
nebunii au uneori dreptate.
19. E mai ușor să conduci țara, decât să crești 4 copii.
20. Trăim pe timpul evenimentelor mari și oamenilor mici.
21. Atunci când doi se ceartă, al treilea câștigă.
22. Pesimistul vede dificultate în fiecare oportunitate. Optimistul
vede oportunitate în fiecare dificultate.
23. Poporul care și-a uitat trecutul, nu mai are viitor.
24. Cât despre mine, sunt un optimist. Nu-mi pare de mare folos să fiu altfel.
25. N-are rost să trăiești acolo unde nu ai nimic de făcut.
26. Curajul este virtutea care face posibile celelalte virtuți.
27. Atunci când trebuie să omori un om, nu te costă nimic să fii politicos.
28. Oamenii normali nu știu că totul este posibil.
30. Întreaga istorie a lumii se poate rezuma la aceasta: atunci când
naţiunile sunt puternice, ele nu sunt întotdeauna juste, iar când vor
să fie juste, nu mai sunt puternice.
31. Succesul nu e definitiv, eşecul nu e fatal, important e curajul de
a continua.
32. Trebuie să învăţăm din lecţiile trecutului. Nu trebuie să ne
amintim azi, ura de ieri.
33.. Chiar şi cea mai orbitoare lumină are umbră.
34. Dacă omori ucigaşul, numărul ucigaşilor nu va scădea.
35. Nu veţi ajunge niciodată la destinaţie, dacă veţi arunca cu pietre
în fiecare câine care vă latră..
36. Învăţaţi istoria, învăţaţi istoria. În istorie se află toate
tainele clarviziunii politice.
37. Cel mai bun mod de a strica relațiile este de a începe să le clarificăm.
38. Scopul Parlamentului este să înlocuiască luptele cu pumnii, cu cele verbale.
39.. Americanii găsesc întotdeauna singura soluţie corectă… După ce
le-au încercat pe toate celelalte.
40. Nici o stea nu străluceşte până nu se va găsi cineva să-i ţină în
spate o pânză neagră.

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Cel mai periculos loc de pe stradă e …. zebra!

Fiți extrem de atenți cînd traversați șoseaua pe zebră. Zebra nu-ți asigură nici viața și nici sănătatea!

Fiind conducător auto, observ un lucru extrem de ciudat la pietonii care așteaptă să apară culoarea verde (cei ce așteaptă). În momentul cînd apare culoarea verde, majoritatea pietonilor pășesc pe zebră fără se se mai asigure. Nu mai privesc nici în stînga, nici în dreapta, ci doar înainte. Extrem de grav și de greșit! Zebra nu îți asigură și nici nu îți garantează viața. Deși legea circulației obligă pe toți conducătorii auto să fie foarte atenți, să oprească și să cedeze trecerea pietonilor pe zebră, totuși există destui șoferi aiuriți, care nu se asigură și nu cedează trecerea pietonilor, nu din rea voință, ci din neatenție.

Zebra e cel mai periculos spațiu de pe o stradă, tocmai pentru că teoretic promite protecție, dar nu o și asigură.

ATENȚIE MAXIMĂ CÎND TRAVERSEZI STRADA PE ZEBRĂ. Zebra e seducătoare, promite dar nu oferă. Te mai și prostește, tocmai pentru te încrezi în ea.

În 2018 fii extrem de atent pe unde și cum pășești în viață, fii atent și focusează-te pe Domnul Isus, pe Cuvîntul lui Dumnezeu, dar la fel de atent fii și atunci cînd pășești și traversezi strada pe …. zebră.

Protejează-ți viața. Alege viața … pășind cu Atenție și în viață, dar și pe …. ZEBRĂ!!!! Asigură-te de 2 x cînd traversezi pe zebră.

Cel mai periculos loc de pe o stradă e ….zebra! Alege viața pășind cu Atenție …. oriunde te-ai afla!

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Capitala noastră – Ierusalim

Traian Ungureanu 1 ianuarie 2018, 08:42
Dacă nu la Ierusalim, atunci unde naiba e capitala Israelului? La Ciulniţa, evident!
Pentru o majoritate de ignoranţă însorită, pentru acea internaţională îndîrjită care suspină progresist la prima entorsă a unui palestinian, Ierusalimul e orice altceva decît capitala Israelului: pepinieră de moschei, scenetă cu vechi regi evrei dezactivaţi, ştrand părăsit de Isus, loc împînzit de activişti îngroziţi că au făcut prea puţin împotriva Israelului.
După 2000 de ani de religie şi cultură, nu ne mai recunoaştem locul de baştină. Ideologia a istovit, cucerit şi ars tot ce era profund şi cu adevăarat al nostru – pînă şi amintirea primă pe care stă civlizaţia din care am crescut. Spiritul însuşi şi toate formele unui bun simţ ce părea colosale s-au stins sub raţionamentele politico-ideologice ale lumii noi. Căci Ierusalimul, mai întîi Ierusalimul, apoi Roma şi Atena, sînt – sau erau, pînă la recenta lor izgonire – treptele pe care am urcat la demnitate, compasiune şi geniu european. Acum ne îndoim.
Plini de dispreţ şi comoditate, absorbim un curs universal de lepădare în care trecutul e timpul spurcat de care am scăpat iar prezentul e clipa care permite lărgirea distracţiei spre viitor. 128 de ţări, din care multe s-au trezit ţări fără să ştie de ce au graniţe şi drapel, au votat la Naţiunile Unite o rezoluţie care condamnă decizia prin care Satele Unite recunosc în Ierusalim capitala statului evreu. Hîrtia ştampilată de ONU e un document mort şi resentimentar. Un acord fără alte efecte, în afara mirosului dezgustător care însoţeşte luciul netranspirat al laşităţii oficiale şi globale. Armonia voturilor anti-Ierusalim e la fel de înjositoare ca sforăitul unei fanfare de orbi, la o nuntă de parveniţi sosiţi în Rolls-uri tapetate cu Răpiri şi Execuţii în Serai.
La prima vedere, răsunătoarea porcărie de la ONU mărturiseţte doar prostia. Supoziţia de inocenţă stupidă cade. Căci nimic din ce face realitatea istorică şi politică a Ierusalimului evreiesc nu a fost respectat sau, măcar, amintit. Lucurile sînt atît de clare încît marele front pro-arab care dă mentalitatea politică şi mediatică a Occidentului n-a avut vreo problemă să le ignore. Chair n-are rost să folosim istoria sau maşina timpului cînd avem la dispoziţie maşina tîmpului.
De la Regele David, primul stăpînitor în Ierusalimul capitală de regat evreiesc, au trecut 3000 de ani. Ierusalimul lui David a intrat în lume cu un mileniu şi jumătate înainte de apariţia Islamului. În acest răstimp fulgerător de scurt, nimic nu a schimbat natura şi esenţa spaţiului evreiesc definit prin Ierusalim.
În 1948, evreii au întemeiat, primul lor stat naţional. Partea de Est a Ierusalimului a fost pierdută, pînă în 1967. Sub ocupaţia iordaniană, Ierusalimul de Est a gustat din binefacerile neasemuite ale toleranţei arabe: o singură sinagogă, din 35, a scăpat de demolare, evreilor li s-a luat dreptul de intrare, iar creştinii l-au primit pentru o vizită pe an, în ziua de Crăciun. Merci alekum!
După 1967, Ierusalimul întregit în statul israealian e oraş deschis. Dar să nu exagerăm! Evreii trebuie să fie vinovaţi de ceva şi anume de orice. Aşa ne învaţă noua cultură emanată de slugile de stat ale Islamului sau, pentru o mai bună înţelegere, guvernele occidentale care au poftit cu uşa dată de pereţi Islamul şi constată acum că trebuie să facă sluj electoral, social şi moral. Şi care ar fi vina Israelului, în afara ruşinosului refuz de a se lepăda de propria istorie şi de a-şi fixa centrul undeva în vid? Cel mai vehiculat argument spune că recunoaşterea Iersualimului pune capăt Procesului de Pace. Rezultă de aici că faimosul, străvechiul şi necontenitul Proces de Pace era pe punctul de a înflori şi a da rod, exact în clipa în care Trump şi complicii lui evrei i-au venit de hac. Sau nu e vorba de Procesul de Pace în cursul căruia Israelul a oferit de trei ori palestinienilor (în 2000, 2001 şi 2008) soluţia a două state separate, plus împărţirea adminsitrativă a Ierusalimului? O altă culpă israeliană citată circular de înţelepţii Vestului e dogmatismul militarist. Evreii sînt inflexibili şi habotnici. Munţi de umor relativist evreiesc sugerează altceva dar, pentru cine nu gustă umorul rabinic, e de amintit altceva.
În 2004, Israelul a cedat palestinienilor Gaza. Desigur, numai şi numai din prea multă dragoste de pace, palestinienii au transformat imediat Gaza în cel mai activ poligon al lumii: locul din care pleacă zilnic, în căutarea concordiei, rachete lansate spre Israel. În paralel şi numai pe circuit intern, Mahmud Abbas, lider local şi exponat angelic plimbat prin toate capitalele occidentale, repetă în auzul supuşilor lui că Israelul nu are drept la viaţă şi trebuie distrus. Să acceptăm că Israelul e o pramatie fără leac.
Ce fac, însă, fraţii arabi pentru palestinienii oprimaţi de perfida evreime? Ceva remracabil. Nimic. Mai exact, învîrt roţile propagandei, alimentează psihoza apocaliptică pe tema Israelului suprimat şi stau pitiţi în spatele muntelui de bani.
Recunoaşterea Ierusalimului ar trebui să deschidă ochii palestinienilor: fraţii arabi îi folosesc ca bună sămînţă de paranoia. Singura lor formă de ajutor direct e consolidarea balamucului în care fierb, generaţie după generaţie, creierele societăţilor arabe. Acest mecanism viclean de auto-înjosire e, în definitiv, un privilegiu arab.
Situaţia lumii occidentale e mult mai gravă. Şi mai degradantă. Consensul vesteuropean a funcţionat fără fisură la ONU. Nici un vot de sprijin pentru Israel, nici urmă de cea mai firavă amintire despre geneza iudeo-creştină a Occidentului. O ruşine mai mare e posibilă doar dacă, de mîine şi degrabă, etica vest-europeană redescoperă virtuţile canibalismului sau cultul focurilor aţîţate pe culmi de bărbaţi înfăşuraţi în blănuri neargăsite de bizon. Nu sîntem departe. La orizont parcă se zăreşte fum. Sîntem, din nou, ca în toate celalalte episoade care despart Vestul în două şi de Europa de Est, în faţa unei abandon trufaş de civilizaţie. Elitele Vestului urăsc Israelul tocmai pentru că acest stat şi nu altul, reaminteşte categoric de calea declarată închisă pentru Europa.
Mereu sub asediu militar, terorist şi moral, Israelul e bine şi puternic. E dovada că identitatea istorică şi spirtuală nu e decor cu ţoale lungi, ci memoria productivă din care cresc o naţiune fără dileme şi un stat tare.
Fără Europa de Est, votul de la Naţiunile Unite s-ar fi încheiat cu o capitualre obscenă. Croaţia, Polonia, Letonia, Ungaria, Cehia şi România au refuzat votul majoritar şi, prin asta, locul alocat la festivalul urii de sine. Putem, încă, spera.
Într-un fel paradoxal şi pervers, Occidentul nu înţelege că nu se mai poate bizui decît pe noi, prăpădiţii de est-europeni. Nu la reformă şi programe, legislaţie şi tehnologie. La ceva mult mai vechi.

Citeste mai mult: adev.ro/p1v5jc

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

„N-o să mai vin la biserica asta”

O doamnă s-a dus la pastorul ei și i-a spus: „N-o să mai vin la biserica asta”. Pastorul a întrebat-o: „Îmi permiteți să vă întreb de ce?” Doamna: „Văd oameni în timpul slujbei trimițînd sms-euri, unii bîrfesc, unii nu trăiesc frumos, unii se binoclează la mine, iar alții sunt ipocriți.

Pastorul a rămas tăcut cîteva clipe și pe urmă i-a zis: „Înainte de-a pleca sunteți amabilă să faceți ceva pentru mine?”. „Sigur că da” a venit răspunsul. „Vă rog să luați un pahar plin cu apă și în timpul Slujbei să faceți un ocol în jurul adunării, dar să aveți grijă să nu curgă nici un strop din el”. Doamna: „Da, pot să fac asta”. S-a dus, a umplut un pahar cu apă și a înconjurat Adunarea care era la închinare, s-a dus la pastor și ia zis: „Gata, am terminat”.

Pastorul i-a pus atunci aceste întrebări: „Ați văzut pe cineva trimițînd sms-euri pe telefon? Ați văzut pe cineva bîrfind? Ați văzut pe cineva dormind? Ați văzut pe cineva binoclîndu-vă?”. Doamna: „N-am văzut pe nimeni pentru că eram concentrată pe pahar, ca apa să nu se verse din el”.

Pastorul i-a zis: ”Cînd veniți la biserică tot așa ar trebui să vă concentrați pe Dumnezeu, ca să nu pierdeți nimic din EL. De aceea Isus a spus: ”Urmează-Mă pe Mine, nu pe alți creștini. (Evrei 12:2).

Nu perminte ca legătura ta cu Dumnezeu să fie determinată de cum alți se relaționează la Dumnezeu. Relația ta cu El să fie determinată de cît de concentrat ești tu pe EL și în Biserică, dar și în afara ei.

La Mulți ani cu Har Multiplu … tuturor.

Fii consumator de Har, dar și furnizor de Har. Fiecare dă ce are……………………..

 

 

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized