În apropierea marilor orașe antice Tir și Sidon, Isus a fost întîmpinat de o femeie din partea locului care cerea ajutor. Ea avea o fiică bolnavă și credea că doar celebrul rabin din Galileia o poate tămădui. Avea dreptate! Dar în acea împrejurare, Isus nu părea dispus să intervină. Domnul părea angajat în altă lucrare! Cazul ei nu era pe agenda Lui. Crucea ei nu părea a fi crucea Lui.
Însă femeia nu s-a dat bătută. Cînd a aflat că “ora neamurilor” nu sosise încă și că Isus operează doar pentru evrei, ea a continuat totuși să insiste. Bine a făcut!
Cînd i s-a spus că pîinea, adică vindecarea, era partea copiilor lui Israel și nu a cățeilor, adică a neamurilor, ea s-a agățat de faptul că firmiturile ce cad de la masa stăpînilor sunt ale cățeilor. „Da, Doamne”, spune ea, „dar și cățeii au partea lor”. La insistența, la inteligența și la vorbele femeii, Domnul este copleșit și uimit de emoție, îi aplaudă credința, agenda lui Isus pentru neamuri este devansată instant, îi vindecă fiica și spune ucenicilor Săi, că nici în Israel, adică la copii, n-a găsit o credință așa de mare cum a găsit la străina aceasta. Nu s-a dat bătută. Înțeleaptă femeie!!!
Tare ar mai fi vrut Isus să găsească asemena credință, dacă nu în națiunea lui Israel, măcar în ucenicii lui Isus.
Văduva din Luca 18 este un alt exemplu grăitor de NU te da bătut niciodată. Deși judecătorul nedrept inițial n-a vrut să-i facă dreptate, femeia a insistat și nu s-a dat bătută, iar în final a cîștigat. Deși judecătorul era un om corupt și dificil, în final a cedat din cauza consecvenței și insistenței ei. Dumnezeu îți va face și ție dreptate dacă nu te dai bătut niciodată. În final Isus întreabă: Cînd va veni Fiului omului va mai găsi EL pe pămînt genul acesta de credință? De credință care se dă bătută va fi plină lumea la venirea lui Isus, dar de credință care nu se dă bătută? Doar tipul acesta de credință e căutat, aplaudat și recompensat de Dumnezeu!
Dar Campionul campionilor, care NU s-a dat bătut niciodată este Domnul Isus. EL nu a cedat nici în fața atacurilor și seducției satanei, n-a cedat nici în fața mulțimii care ÎL provoca să făcă o minune de senzație maximă: să coboare de pe Cruce și să rateze tocmai Scopul pentru care s-a dus pe Cruce. Nu s-a dat bătut nici după ce a murit, ci a biruit moartea la ea acasă, înviind după trei zile pentru că era imposibil să fie ținut de ea. Și nu s-a dat bătut și n-a cedat nici chiar atunci cînd I se părea că e părăsit de Însuși Dumnezeu. El a rămas în Voia lui Dumnezeu și atunci cînd toți porii din EL îi spuneau altceva. Pentru că nu s-a dat bătut, a biruit iadul și păcatul, iar pe noi ne-a Mîntuit!
Nu te da bătut niciodată nici tu! Vei fi răsplătit maxim!!!
cocardaniel 