Nu te încrede în cineva care nu șchiopătează

Geneza 32:24-33:1-5

Poporul lui Dumnezeu are nevoie de mai mult decît de o întîlnire bună care provoacă niște sentimente frumoase. Avem nevoie de o întîlnire cu Dumnezeu care să ne lase cu un șchiopătat, cun un semn distinct. Pe patriarhul Iacov, întîlnirea cu Dumnezeu cel viu, l-a lăsăt șchiop. Pe Pavel, întîlnirea cu Isus cel viu l-a lăsat orb timp de trei zile. În timpul acesta a primit un al doilea Văz!

Tupeul lui Iacov este remarcabil, dar nu L-a jignit pe Dumnezeu … deloc.
În generația noastră, cine Îl va mai apuca pe Dumnezeu și-I va spune ca Iacov altă dată: „Nu Te voi lăsa pînă nu mă vei binecuvînta?

Destui se întreabă, cum a putut Iacov să folosească un asemenea limbaj impertinent cu Atotputernicul? Eu cred că Iacov a folosit o terminologie și o practică înțeleasă numai de el, dar și de .. EL. Iacov înseamnă „cel ce prinde de picior” sau „escrocul”. Iacov n-a devenit teolog, pentru că nu avea limbajul potrivit; a devenit, totuși, patriarh. Între cele două îl prefer pe cel de ai doilea totuși. E muuult mai practic! Prima dată l-a prins pe frate-su’ de picior, iar acum a venit rîndul lui Dumnezeu! Numai oamenii cu „tupeu” spiritual, cu disperare spirituală, vor urmări cu disperare sfîntă ceea ce erudiții le vor spune că nu poate fi prins: Însuși Dumnezeu!

Iacov știa ce înseamnă binecuvîntarea, deoarece își amintea ce s-a petrecut în momentul cînd Isaac, tatăl său, și-a pus mîinile pe capul lui.

Cred că gîndea cam așa: „Binecuvîntarea de la tatăl meu mi-a schimbat total viața. Știu ce înseamnă binecuvîntarea dintr-o perspectivă terestră. Acum am nevoie de binecuvîntare din perspectivă celestă, cerească. Nu Te voi lăsa pînă nu mă vei binecuvînta”. Numai că la Dumnezeu binecuvîntarea e tocmai … transformarea. Iacov, cel șmecher, a fost suprins de binecuvîntarea pe care a primit-o.

Avem nevoie de întîlniri cu Dumnezeu care să ne lase schimbați pentru totdeauna. Cineva a spus: „M-am săturat să fiu atins, fără să fiu schimbat”. Trebuie să ne încleștăm de prezența lui Dumnezeu cu atîta disperare și să îi spunem: „Nu te las să pleci pînă cînd nu se întîmplă Ceva în mine și nu voi mai fi la fel cum sunt acum”.

Iacov nu avea nevoie de încă o binecuvîntare materială în viața sa deja atît de încurcată. El avea nevoie de schimbare, nu de binecuvîntare; avea nevoie de o viață nouă. Dumnezeu l-a lovit atît de tare în coapsă, încît Iacov a șchiopătat pentru tot restul vieții sale.

De ce avem nevoie de „schiopătare”?
Cînd Esau, fratele mai mare, pe care îl furase și-l escrocase de binecuvîntarea dreptului de întîi născut, după 20 de ani de la acel eveniment, l-a văzut șchiopătînd, probabil s-a gîndit: „Ăsta nu mai e acel Iacov care mi-a furat dreptul de întîi născut. Nici măcar nu mai pășește la fel. E umil, e șchiop. E altfel, e blînd, nu-l pot omorî, e totuși fratele meu”. Esau a vrut să-l omoare pe Iacov cel vechi, dar pe noul Iacov l-a …. îmbrățișat. Dacă ne vom îmbrăca cu o natură plină de smerenie, umilință și căință, cei care odată ne-au urît, vor vedea o altă versiune a noastră și ne vor îmbrățișa. Probabil că dacă Esau l-ar fi văzut pe Iacov binecuvîntat, (așa cum Iacov și-a dorit), l-ar fi omorît, dar dacă l-a văzut transformat, adică șchiopătînd, zdrobit, l-a îmbrățișat.

Înainte de șchiopătare, Iacov nu era credibil. După zdrobire, a devenit de încredere.
Iacov a avut nevoie de zdrobire și exact asta i-a oferit-o Dumnezeu cînd el a cerut binecuvîntarea. Doar zdrobirea produce transformarea de care și noi, dar și lumea are nevoie s-o vadă în noi, în biserică. Este timpul acut ca biserica să înțeleagă acest mare Adevăr. Fără zdrobire suntem doar cosmetizați, dar nu și transformați. Un Iacov binecuvîntat de Isaac a fost un Iacov plăcut, dar un Iacov binecuvîntat de Dumnezeu a fost un Iacov zdrobit și transformat, un Iacov … salvat. Fără zdrobire suntem superficiali, suntem poate doar morali, dar nu și spirituali urmași ai lui Cristos. Biserica s-a plimbat cu aroganță pe trotoarele lumii, arătînd cu degetul în toate direcțiile, incriminînd și spunînd tuturor să se schimbe, în timp ce ea are la fel de mare nevoie de schimbare.

Să nu te încrezi în cineva care nu șchiopătează. Avem nevoie de întîlniri cu Dumnezeu care să ne schimbe cu adevărat și pentru totdeauna! Doar zdrobirea este șansa noastră de a deveni plăcuți lui Dumnezeu, și chiar și oamenilor. Să nu te încrezi în cineva care nu-i zdrobit. Amin

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s