Surprinzătoarele efecte ale muzicii asupra creierului

Articol preluat din Semnele Timpului
18 iun 2013 | Cultură

Oamenii au preţuit şi au iubit dintotdeauna muzica, investind timp atât în compunerea, cât și în ascultarea ei. Jurnaliștii de la New York Times au investigat să afle din ce motiv suntem atât de atașați de ceva intangibil și fără beneficii materiale (pentru cei mai mulți dintre noi).

Un răspuns relativ simplu şi rapid este acela că muzica creează plăcere şi induce o stare de bine. Oamenii de ştiinţă au încercat, însă, să pătrundă în subtilitățile fenomenului pentru a înțelege care sunt corelațiile dintre muzică și creierul uman.

Acum mai bine de un deceniu, o echipă de cercetători, coordonată de doi specialiști în neuroștiință, Robert J. Zatorre şi Valorie N. Salimpoor, au demonstrat că muzica pe care oamenii o descriu ca având capacitatea de a stârni emoţii puternice, activează centri implicaţi în recompensare, motivaţie şi emoţie. Mai mult, cercetarea a subliniat că atunci când ascultăm ceea ce am putea numi „moment de vârf emoţional” (acele momente în care simţim un fior provocat de plăcere în timp ce ascultăm o anumită secvenţă muzicală), se produce o eliberare de dopamină, o moleculă semnalizatoare importantă.

Astfel, atunci când ascultăm muzică plăcută, dopamina este eliberată într-o zonă din creier care răspunde la stimulii naturali de recompensare, precum mâncarea sau sexul.

Pentru a afla mai multe informaţii legate de modul în care muzica declanşează sistemul de recompensare din creier, oamenii de ştiinţă au inițiat un studiu prin care au mimat cumpărarea muzicii online. Mai exact, scopul lor a fost acela de a determina ce se petrece în creier atunci când cineva ascultă o nouă melodie şi decide că i-a plăcut suficient de mult încât să o cumpere. Rezultatele au arătat că activitatea asociată cu recompensarea era direct proporţională cu suma de bani pe care oamenii erau dispuşi să o plătească.

„Atunci când oamenii ascultă o bucată muzicală pe care nu au mai auzit-o până atunci, activitatea lor cerebrală ne poate indica dacă le place sau dacă o vor cumpăra. Tocmai această creare a aşteptărilor face ca muzica să fie atât de puternică din punct de vedere emoţional”, a explicat Salimpoor, profesor de neuroștiință la Research Institute din Toronto, conform The Telegraph. „Este foarte interesant deoarece muzica este alcătuită dintr-o serie de sunete care atunci când sunt luate separat nu au nicio valoare, însă aranjate împreună după modele pot acţiona ca recompense”, a menționat și Robert Zatorre, profesor de neurologie la Montreal Neurological Institute.

Sunetul muzicii poate fi considerat un adevărat drog, în măsură să activeze creierul la fel ca un stimulent chimic și să ofere senzații de plăcere, excitare sau satisfacție similare celor furnizate de sex și de stupefiante, susține profesorul și cercetătorul în domeniul neurologiei, Daniel J. Levitin, fost muzician rock și producător de discuri, profesor la Universitatea McGill din Montreal, citat de descoperă.ro. Pe parcursul testelor realizate s-a descoperit că „muzica produce o reacție chimică, grație căreia circuitele neuronale implicate ajută la modularea nivelurilor de dopamină, așa-numitul hormon al stării de bine, în creier”, a spus Levitin. Adică exact ce se întâmplă și în cazul activității sexuale și al consumului anumitor droguri.

În timp ce ascultăm melodii vesele sau sentimentale, exaltante sau relaxante, au loc modificări ale sistemului nervos vegetativ care afectează tensiunea arterială, ritmul cardiac, respirația, transpirația și alte reacții fiziologice. Această concluzie, Levitin a expus-o în cartea Creierul nostru muzical, menționând că siguranţa joacă un rol important în alegerea muzicii. Într-o anumită măsură, ne încredinţăm muzicii atunci când o ascultăm – ne îngăduim să deschidem către compozitori şi muzicieni o parte din inima şi spiritul nostru; lăsăm muzica să ne poarte undeva în afara noastră. Mulţi dintre noi simt că marile concerte muzicale ne pun în legătură cu ceva mai vast decât propria noastră existenţă, cu alţi oameni sau cu Dumnezeu, precizează autorul.

Nu toate efectele muzicii asupra creierului uman sunt însă pozitive. Unele tipuri de muzică pot produce pierderea simetriei dintre cele două emisfere cerebrale, dizabilități în învățare și comportament disruptiv la copii, și poate duce la scăderea capacității de muncă la adult. Specialiștii consideră că aceste efecte sunt rezultatul ritmului muzicii. Pentru a avea efecte benefice, muzica trebuie să aibă anumite atribute, respectiv să fie suficient de complexă și să implice o activitate intensă a creierului, menționează site-ul psihoterapia.eu.

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s